De cate ori imi amintesc de Daniel, prizonierul evreu din Babilon, ma cuprind mai multe sentimente: uimire, teama, apreciere .. si asta pentru ca a fost cu adevarat un om fascinant, un om al lui Dumnezeu. Uimire si apreciere pentru ca s-a increzut in Dumnezeu cu toata inima lui si nu i-a pasat de leii din groapa si teama pentru ca realizez ca a mea credinta este atat de mica ..
Ma intreb mereu: mie mi-ar fi fost frica de o groapa cu lei?
Pe scurt, situatia a stat in felul urmator: Daniel, era un evreu prizonier in Babilon. Dar nu era un simplu prizonier, era un om care il slujea pe Dumnezeu cu toata inima lui. Imparatul Dariu a pus 3 capetenii peste imparatie, in numarul carora era si Daniel. In Daniel 6:3 ni se spune: ,,Daniel insa intrecea pe toate aceste capetenii si pe dregatori, pentru ca in el era un duh inalt; si imparatul se gandea sa-l puna peste toata imparatia." Evident ca acest lucru a atras invidia capeteniilor si dregatorilor si au cautat sa-l distruga. ,,Dar n-au putut sa gaseasca nimic, niciun lucru vrednic de mustrare, pentru ca el era credincios si nu se gasea nicio greseala la el si niciun rau." (Daniel 6:4) Asa ca au cautat punctul sensibil a lui Daniel si l-au gasit: Dumnezeul lui.
S-au dus la imparat si l-au convins sa dea o porunca: ,,oricine va inalta, in timp de 30 de zile, rugaciuni catre vreun dumnezeu sau catre vreun om, afara de tine, imparate, va fi aruncat in groapa cu lei." Porunca a fost si intarita prin semnatura imparatului, dupa legea Mezilor si Persilor, care odata data, ramanea neschimbata. Ce a facut Daniel cand a auzit de porunca imparatului? Raspunsul il gasim in Daniel 6:10: ,,Cand a aflat Daniel ca s-a iscalit porunca, a intrat in casa lui, unde ferestrele odaii de sus erau deschise inspre Ierusalim si de 3 ori pe zi ingenunchea, se ruga si lauda pe Dumnezeul lui, cum facea si mai inainte."
M-am gandit de multe ori, ce as fi facut eu in locul lui? Probabil m-as fi rugat, dar in ascuns, gandindu-ma ca Dumnezeu are nevoie de mine in viata, pentru a-l marturisi celor din jur. Sau probabil mi-ar fi fost foarte teama de lei, m-as fi rugat .. insa cu teama. Dar acum realizez ca era important ca Daniel sa treaca prin aceasta incercare pentru a demonstra existenta singurului Dumnezeu adevarat! Daniel a fost fara teama si plin de credinta in Dumnezeu.
Dusmanii nu au pierdut prilejul si l-au dat de gol la imparat. Si imparatul Dariu, desi tinea la Daniel nu avea incotro, nu putea schimba porunca data. Asa ca Daniel a fost aruncat in groapa cu lei, dar nu inainte ca imparatul sa-i spuna: ,,Dumnezeul tau, caruia necurmat Ii slujesti, sa te scape! Toata noaptea regele nu a dormit de grija pentru Daniel si in revarsatul zorilor a alergat la groapa,l-a strigat si a constatat ca era in viata. ,,Atunci imparatul s-a bucurat foarte mult si a poruncit sa scoata pe Daniel din groapa. Daniel a fost scos din groapa si nu s-a gasit nicio rana pe el, pentru ca avusese incredere in Dumnezeul sau." (Daniel6:23) Iar Dumnezeu nu dezamageste pe nimeni care se increde in el!
Oamenii care au vrut sa-l omoare pe Daniel au fost aruncati in groapa cu lei, impreuna cu familiile lor si ,,pana sa ajunga in fundul gropii, leii i-au si apucat si le-au faramitat oasele." Iata soarta celor ce se ating de copiii lui Dumnezeu.
Si iata rezultatul incercarii lui Daniel - imparatul Dariu a scris o scrisoare catre toate popoarele: ,,Poruncesc ca, in toata intinderea imparatiei mele, oamenii sa se teama si sa se infricoseze de Dumnezeul lui Daniel. Caci EL este Dumnezeu cel vesnic; imparatia lui nu se va nimici niciodata si stapanirea Lui nu va avea sfarsit. El izbaveste si mantuieste, El face semne si minuni in ceruri si pe pamant. El a izbavit pe Daniel din ghearele leilor." (Daniel6:26,27)
Daca noi slujim lui Dumnezeu cu credinta deplina, oamenii vor observa si vor aduce lauda lui Dumnezeu! Sa nu uitam ce mare Dumnezeu avem! Sa lasam teama si sa imbratisam credinta adevarata! Iar Dumnezeu nu ne va lasa singuri cu niciun chip!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu